Portokalopita

Sirop

• 350 ml apa

• 400 g zahar

• zeama de la 1 portocala

Portokalopita

• 5 oua

• 100 g zahar

• coaja de la o portocala

• zeama de la 2 portocale

• 1 plic zahar vanilat

• 1plic praf de copt

• 280 g iaurt grecesc

• 180 ml ulei masline

• 400 g foi placinta (eu am folosit Yufka)

Mod de preparare sirop:

Puneti intr-un vas apa cu zaharul si zeama de portocala. Lasati sa fiarba aproximativ 8 -10 minute si apoi lasati la racit.

Mod de preparare Portokalopita:

Taiati foile de placinta fideluta si puneti-le intr-o tava la uscat.

Intr-un bol, adaugati ouale, zaharul, coaja rasa de portocala, zeama de portocale, zaharul vanilinat, praful de copt, iaurtul grecesc si uleiul de masline. Mixati bine totul cateva minute.

Ungeti un vas termorezistent cu ulei si adaugati foile de placinta taiete fideluta. Adaugati amestecul pregatit mai devreme si presati bine cu ajutorul unei linguri.

Coaceti in cuptorul preincalzit, la 180 °C, timp de 40-45 minute sau pana se rumeneste frumos. Scoateti si insiropati imediat. Mai pastrati putin sirop pentru a turna atunci cand serviti, daca doriti.

Lasati plăcinta sa se raceasca cateva ore. Pofta buna!

"Absurdul din nou a invins"

Nu am scris nimic pana acum pentru ca nu mi-am gasit cuvintele. Inca imi e greu sa le gasesc, sa fiu coerenta. Eu, cea cu cuvintele mereu la mine, am ramas brusc fara ele in dimineata zilei de ieri, cand am deschis facebook-ul si am citit ca ai plecat dintre noi Adi. 

Am trait ieri un amalgam de sentimente. Am citit toate articolele din presa si tot ce s-a scris pe facebook, am plans, am refuzat sa cred. 

Acum o sa scriu despre mine, despre tine si despre trupa pe care tu ai format-o si pe care eu o iubesc de la varsta de 15 ani, de cand am vazut primul concert Cargo la Sala Polivalenta din Bucuresti.

Tu si Cargo faceti parte din adolescenta si maturitatea mea; am trait atatea momente unice, atatea concerte bestiale peste tot in tara, atatea povesti frumoase, timp de 30 de ani. 

"Cel mai mare fan Cargo" am fost numita de catre tine, pe scena din Laptarie, de ziua mea. Nu stiu daca stiai ca era ziua mea, dar era, si faptul ca m-ai chemat pe scena si m-ai numit "Cel mai mare fan Cargo" in fata publicului din care faceam parte, a fost unul dintre cadourile speciale.

Am atatea amintiri frumoase cu tine si Cargo incat imi e greu sa mi le amintesc pe toate acum. 

Pentru ele iti multumesc. Iti multumesc si pentru ca voi m-ati considerat prietena voastra, nu doar fanul vostru. 

"Tu esti prietena noastra" am auzit de nenumarate ori de la tine si ceilalti colegi de trupa.

Te-am vazut ultima data la Cargo 33, cel mai frumos concert. Am venit special din Norvegia pentru el. Te-am imbratisat in culise si ti-am spus, cand am plecat, ca sper sa ne revedem curand. Si, dupa 3 ani, aflu cu stupoare ca nu va mai fi posibil. Iar asta doare.

Dar tu ramai in inima si amintirile mele.

Multumesc inca o data pentru acesti ani bestiali petrecuti cu tine si Cargo, pentru amintiri, pentru poveste.

Poza este facuta in 2000 la Sala Palatului. Este singura poza cu noi pe care o am in Norvegia.