sâmbătă, 28 februarie 2009
Trandafirul
Legenda
Exista in lume nenumarate legende despre aparitia trandafirului, despre capatarea diferitelor culori, despre felul in care si-a castigat spinii, etc.
O legenda greceasca spune ca trandafirul ar fi fost destinat sa fie, inca de la nastere, cea mai frumoasa floare. Zeita florilor, Chloris, a creat trandafirul din trupul unei nimfe moarte, foarte draga ei, si a vrut ca noua floare sa nu aiba pereche pe lume. De aceea, i-a convocat pe ceilalti zei ca fiecare sa-i daruiasca cate ceva din atributele lor: Dyonissos i-a daruit parfumul ametitor, Cele 3 Gratii i-au dat stralucirea, veselia si farmecul, Zephyr, vantul de primavara, a dat la o parte norii pentru ca Apollo sa lumineze si sa-l infloreasca. La urma, Ares, zeul razboiului, i-a dat in dar spinii, pentru ca floarea sa isi poata apara frumusetea.
Trandafirul, ca floare a dragostei, trebuia sa fie asociata si Afroditei. Unele povesti spun ca trandafirul a aparut odata cu zeita frumusetii, din spuma marii, inconjurand-o ca o ghirlanda.
Alte legende spun ca trandafirul s-ar fi nascut dintr-un suras al lui Cupidon, iar spinii ar fi, de fapt, sageti metamorfozate ale zeului-copil.
Un mit hindus arata ca doi dintre marii zei s-ar fi certat odata pentru ca nu se puteau pune de acord cu privire la cea mai frumoasa floare din lume. Visnu prefera trandafirul, iar Brahma, care nu vazuse niciodata o asemenea floare, prefera lotusul. Cand Visnu i-a aratat pentru prima data un trandafir, rivalul sau a trebuit sa fie de acord ca nici floarea de lotus nu il putea intrece.
Despre spinii trandafirului, Zarathustra spune ca acestia sunt inventia diavoleasca a spiritului raului, Ahriman.
O legenda romaneasca spune cam acelasi lucru: Dumnezeu a creat trandafirul, iar diavolul i-a facut spinii.
Legat de diferitele culori ale trandaforului exista multe legende. Se spune ca la inceput, trandafirul era numai alb si ca s-ar fi transformat in rosu cand Jupiter a surprins-o pe Venus scaldandu-se intr-un lac inconjurat de trandafiri.
O alta legenta araba povesteste aparitia trandafirului galben: profetul Mahomed, aflat departe de casa, presimte ca sotia sa, Aisha, nu ii este credincioasa si cere in vis sfatul Arhanghelului Gavriil; acesta ii spune sa se intoarca acasa, sa i spuna sotiei sa arunce din mana obiectul pe care il are si daca acesta isi va schimba culoarea, atunci va avea dovada necredintei. Aisha si-a intampinat sotul cu un buchet de trandafiri albi in mana, care au devenit galbeni atunci cand au atins apa lacului in care au fost aruncati.
Persanii au o poveste locala despre trandafirul rosu: o privighetoare indragostita de un tradafir alb, l-a imbratisat atat de strans, incat spinii i-au strapuns inima si sangele a colorat in rosu floarea - aceasta poveste persana l-a inspirat pe Oscar Wilde atunci cand a scris povestea "Privighetoarea si trandafirul".
Simbol
Aceasta floare delicata este considerata a fi cel mai expresiv simbol al iubirii, exprimand toate posibilele nuante pe care le poate lua sentimentul de dragoste: pasiune, suferinta, gelozie, etc.
Demult, in Italia, trandafirul era "floarea cererilor in casatorie": indragostitul presara in fata casei iubitei sale petale de flori, iar daca a doua zi erau maturate, atunci declaratia era respinsa; daca insa petalele se gaseau tot acolo, nu mai ramanea decat sa se hotarasca ziua logodnei.
In acelasi timp, trandafirul mai inseamna si iubire tragica, despartire:
- in Antichitate, trandafirul era floarea funerara a femeilor; pe mormintele sotiilor, romanii asezau flori zdrobite, simbol al inimii indurerate;
- tot la romani exista o sarbatoare a intregii comunitati in care se celebra ziua stramosilor - sarbatoarea purta numele de Rosalia, pentru ca trandafirul era floarea spiritelor; de la aceasta sarbatoare vine numele romanesc al Rusaliilor.
In afara de romani, si grecii, egiptenii si celtii cunosteau semnigicatia funerara a florii. La celti, un arbust de trandafri alb, sadit pe mormantul celor dragi, simboliza pacea si fericirea in lumea de dincolo.
Biserica a acceptat cu greu trandafirul printre simbolurile crestine, din cauza folosirii ei in cadrul ritualurilor pagane, mai ales la celebrarea zeilor dragostei. Datorita spinilor sai, trandafirul a devenit un simbol al patimilor lui Iisus, astfel ca trandafirul rosu semnifica martiriul. Sfanta Maria este numita de catre catolici ROSA MYSTICA, si multi sfinti sunt infatisati in iconografia crestina catolica purtand flori de trandafiri in maini sau pe cap, in forma de coroana. In plus, statuile unor sfinti sunt impodobite cu ghirlande de trandafiri in zile de sarbatoare.
Printre alte numeroase simboluri ale florii, mai exista o semnificatie destul de ciudata - confidentialitate, secret, tacere -, care dateaza din epoca romana si care isi trage insemnatatea din evenimente reale: banchetele romane, care erau un bun pretext pentru intruniri politice cu caracter secret si unde se puneau la cale aliante si comploturi. La aceste banchete, trandafirul juca un rol important: petale de trandafir erau raspandite peste tot, in fantanile arteziene curgea apa de roze si toti invitatii se impodobeau cu trandafiri. Existau camere secrete pentru intruniri politice care erau si ele pline de roze. Tot ce se discuta aici avea un caracter confidential, de unde sintagma "sub rosa" (sub trandafiri), cu inteles de TAINA.
Istorie
Trandafirul este mentionat pentru prima oara intr-o insemnare sumeriana straveche. Textul spune ca un mic numar de arbusti au fost adusi de Regele akkadian Sargon I, dintr-o expeditie militara intreprinsa dincolo de Tigru, si plantati in gradina sa.
Responsabil cu aducerea trandafirului in Europa se pare ca este Alexandru cel Mare, care, dupa un razboi in Persia, a adus cu el nenumarate comori, printre care si trandafirul. Herodot este insa de parere ca nu Alexandru cel Mare, ci Midas, regele mitic, a adus floarea pe pamant grecesc.
Oricum, asiaticii au realizat primele incrucisari. Confucius scrie ca imparatul Chinei avea peste 600 de carti despre trandafiri, pentru a sti cum sa-si ingrijeasca florile preferate.
In Evul Mediu crestin, cea mai cunoscuta utilizare a trandafirului a fost aceea creata de Papa Leon al IX-lea, in secolul al XI-lea: el a initiat ceremonia trandafirului auriu, trimis anual unui monarh european ca semn al stimei si rasplata a faptelor apreciate de Sfanta biserica.
duminică, 15 februarie 2009
AMORPHIS “Skyforger” out in May
The new Amorphis album will be titled Skyforger and is due for release on May 29 via Nuclear Blast Records. The street date in Finland is May 27. Esa Holopainen comments: “Skyforger is a strong and unified entity. This is without doubt the most musical record we have done so far. It is based on a coherent theme again, so we are continuing along the lines of the previous album.”
Says guitarist Tomi Koivusaari, “The lyrics are pretty much going to be based on Kalevala world again, our own version of the tale of Kalevala, the idea of creating the sky. The same guy who did the Silent Waters lyrics is working now with the text for the next album. The Finnish version is already done, but it still has to be translated. It’s 15 poems and is his version and his view of it. Because he’s very like a shamanic guy; he’s very related to Kalevala world. This guy is really into Kalevala, and he’s also a painter and actor, a kind of - I don’t know what the word is – performance artist. He goes into the street and does his own performances.”
Musically, “there are some great songs,” laughs co-guitarist Esa Holopainen. “There are some things that remind me of the last two albums. There are a couple of really progressive songs, with maybe five or six different parts to one song. It’s going to be one where you have to give time to the album. We have about 18 songs and we can choose to release them all or just ten of them. Normally we have just one or two extra songs. The reason we have so many is that everybody in the band writes nowadays.”
joi, 12 februarie 2009
luni, 9 februarie 2009
miercuri, 4 februarie 2009
Piano
marți, 3 februarie 2009
Vis sau Realitate? Realitate sau Vis? Realitatea Visului sau Visul Realitatii?
Ce este visul? Ai visat... - oare ce inseamna? Oare despre ce este vorba, oare ce se intampla? Spune visul ceva despre noi? Este o simpla zvacnire a unei minti adormite? Unele detalii ciudate, altele perfect logice, altele spunand despre tot felul de rautati pe care unul sau altul le-ar comite. O diversitate imensa este acest vis. Oare de ce?
Dintotdeauna visul a avut interpretari. Au fost tot felul de variante de interpretare pe care istoria, traditia le-au manifestat constant. Dintotdeauna oamenii au simtit ca visul are un sens. De cele mai multe ori se considera ca visul spune ceva despre viitor. Visul prezice ceea ce urmeaza - par a spune cei mai multi interpreti. Interpretarea stiintifica a visului nu a putut exista cu adevarat pana la finalul secolului XIX. Motivul? Atunci Freud a introdus, intr-un mod autentic, un continut psihologic care, desi nu era chiar nou, a revolutionat si a instituit o noua stiinta - psihanaliza.
Doar in corelatie cu existenta inconstientului, visul a putut fi inteles intr-un mod autentic. Freud apeleaza la o impartire - visul are un continut manifest (ceea ce apare, efectiv, in vis) si un continut latent (ceea ce exista, in fapt, in mine si apare in acest moment in vis, exprimat simbolic).
Visul apare in noi, in miez de noapte, deoarece este o expresie a afectivitatii noastre. In fapt, este o expresie a inconstientului nostru. Sa vedem lucrurile cam asa: in mod normal, ratiunea ne umple timpul si mintea cu tot felul de lucruri. Alege intre ceea ce simti, intre ceea ce esti, decide ceea ce ai de facut. Unele impulsuri, unele emotii par a scapa de sub control. Oare cum ar fi noaptea cand ratiunea este suspendata, cand nimic nu mai pare a ne cenzura? Atunci trairile noastre se pot exprima liber. Relativ liber.
Visul, ca urmare, este un produs al nostru. Este firesc ca el sa spuna multe lucruri despre noi. Este o manifestare a inconstientului, insa nu este o manifestare pura a inconstientului, ci una care este filtrata la randul ei. Este ca un rebus in care intr-un continut manifest se exprima ceva latent, un altceva. Visul apare si ca manifestare a afectivitatii. Atunci cand nu tinem minte visele, semnificatia cea mai frecventa a acestui fapt se rezuma la modul in care ne interzicem afectivitatea sa se manifeste. O restrictie ceva mai puternica decat de obicei. O cenzura pe care o resimtim si in viata.
Este cunoscut faptul ca atunci cand suntem intr-un proces intern de lunga durata, in care coboram "in noi" pentru a lucra cu noi, cu ceea ce simtim, visele devin repere importante. Atunci cand intram intr-un proces psihoterapeutic, visele ne urmeaza si ne conduc. Exista metode de psihoterapie axate in mod dominant pe analiza viselor. De asemenea, nu toate visele au acelasi impact. Unele par a fi simple impliniri ale unor dorinte.
In fapt, se spune despre vise ca sunt realizarea unor dorinte intr-un plan simbolic, ca o compensatie la unele nerealizari sau ca si cum o tendinta sau nevoie este resimtita ca fiind incapabila sa se exprime intr-un plan real si atunci este compensata ca atare. Alte vise au un impact puternic. Ele par a spune mult mai mult despre noi. Sunt vise puternic implementate, care au tot felul de sensuri mai greu de inteles. Ele pot fi expresia unor arhetipuri sau simboluri care, indiferent daca le consideram ale noastre sau universale, exprima o latura importanta a noastra.
Ceea ce este cert este ca decurgerea unor vise nu este un element pe care sa-l intelegem doar rational, ci avem nevoie de mai mult - despre o alta intelege a sinelui. Pentru a intelege un vis este necesar, cred, sa lasam mai multa libertate afectivitatii noastre si, chiar daca ceea ce rezulta pare a fi absurd, sa mergem mai departe. Sa plecam de la premisa ca ceea ce exprima visul este un element care poate contine informatii surprinzatoare despre noi. Interpretarea visului este in esenta un joc.
Aseara am avut un vis, vis care se repeta, mereu e altfel si, in esenta, totusi e la fel. Va fi Visul Real? Va fi Realitatea Vis? Va exista Visul in Realitate sau va exista numai Realitatea din