2008 cred ca a fost anul reeditarilor.
In februarie am revazut Amorphis, de data asta in Bucuresti.
In aprilie au cantat Cargo de ziua mea a 3-a oara, dar de data asta a fost foarte frumos.
Vara: m-am plimbat pe la concertele Cargo din tara (Arad, Targoviste, Pitesti, Buzau); am revazut Alba Iulia dupa multi ani; am fost la concertul anului: Judas Priest; a venit un nou job.
Toamna a aparut noul album Metallica, album care mie imi place foarte mult.
Iarna am revazut Sighisoara dupa 3 ani.
In 2009 stiu de pe acum ce o sa fac in vara: B'estfest Motorhead si Manowar :D
Imi doresc ca 2009 sa fie mai frumos ca 2008 :). Va doresc la fel! La multi ani tuturor!
miercuri, 31 decembrie 2008
luni, 29 decembrie 2008
M-am intalnit cu Sighisoara
Tre' sa incep cu inceputul si nu am cum sa nu amintesc despre "minunatele" Cai Ferate Romane. A avut trenul la dus (accelerat) intarziere 45 de minute, iar la intors (intercity) intarziere 60 de minute. In intercity foarte frig. Geamul unde am stat eu era inghetat. Inadmisibil: mergi iarna, noaptea, printre munti si nu ai caldura. In accelerat a fost invers: cald, si geamurile toate blocate. Nu puteai sa iei o gura de aer. Totusi, se merge mai confortabil si mai civilizat cu acceleratul decat cu intercity-ul.Sighisoara frumoasa ca intotdeauna, mai noua (multe pensiuni si multe cafenele), un pic inzapezita, geroasa (maxima -10 grade) dar insorita. Nu am prea multe cuvinte sa povestesc cat de frumos a fost :).
vineri, 26 decembrie 2008
SIGHISOARA
O sa ma intalnesc din nou cu vechiul si minunatul oras pe care il am si-l voi avea mereu in suflet si in care ma regasesc si ma voi regasi mereu, Sighisoara!
miercuri, 24 decembrie 2008
Acasa la Mos Craciun - Rovaniemi, Laponia, Finlanda
Finlandezii nu întâmpină Crăciunul fără să facă curătenie generală, să pună ordine în casă si să o decoreze cât mai frumos. Gospodinele gătesc zile în sir mâncăruri si prăjituri speciale, iar bărbaţii merg în pădure, cu săniile, pentru a alege un brad cât mai frumos.
Brazii sunt împodobiţi în dimineaţa de Ajun. Pe lângă decoraţiunile obişnuite, se mai agaţă în brad şi fructe, dulciuri, steaguri naţionale din hârtie, lumânări. În dimineaţa de Ajun se pun în curte un snop de grâne şi diferite seminţe, pentru a fi mâncate de păsări. E semn de recolte bogate şi unii ţărani finlandezi nici nu se aşează la masa de Crăciun până când nu sunt siguri că păsările au mâncat.
După-amiază, finlandezii merg la saună. Se îmbracă apoi cu cele mai bune haine şi sunt gata de cina festivă. Codul fiert, bine condimentat, cu sos şi garnitură de cartofi natur reprezintă felul principal. Meniul mai cuprinde friptură de porc, de pui, piure, legume fierte, prăjituri şi fructe.
Cadourile pentru copii se lasă sub bradul de Crăciun, pentru ca aceştia să le găsească a doua zi dimineaţă, când se trezesc. În unele sate din nordul Finlandei a supravieţuit obiceiul ca unul dintre bărbaţi să joace rolul lui Moş Crăciun. Săteanul îmbracă costumul roşu tradiţional, se urcă în sania trasă de reni şi cutreieră satul, lăsând cadouri tuturor copiilor. El este însoţit de şase adolescenţi, care joacă rolul spiriduşilor lui Moş Crăciun şi sunt costumaţi corespunzător.
În biserici, slujba din ziua de Crăciun începe la şase dimineaţa şi este dedicată reuniunilor de familie şi vizitelor între prieteni. Oamenii asistă de multe ori la spectacolele unor coruri de amatori, care cântă colinde în stradă.
Brazii sunt împodobiţi în dimineaţa de Ajun. Pe lângă decoraţiunile obişnuite, se mai agaţă în brad şi fructe, dulciuri, steaguri naţionale din hârtie, lumânări. În dimineaţa de Ajun se pun în curte un snop de grâne şi diferite seminţe, pentru a fi mâncate de păsări. E semn de recolte bogate şi unii ţărani finlandezi nici nu se aşează la masa de Crăciun până când nu sunt siguri că păsările au mâncat.
După-amiază, finlandezii merg la saună. Se îmbracă apoi cu cele mai bune haine şi sunt gata de cina festivă. Codul fiert, bine condimentat, cu sos şi garnitură de cartofi natur reprezintă felul principal. Meniul mai cuprinde friptură de porc, de pui, piure, legume fierte, prăjituri şi fructe.
Cadourile pentru copii se lasă sub bradul de Crăciun, pentru ca aceştia să le găsească a doua zi dimineaţă, când se trezesc. În unele sate din nordul Finlandei a supravieţuit obiceiul ca unul dintre bărbaţi să joace rolul lui Moş Crăciun. Săteanul îmbracă costumul roşu tradiţional, se urcă în sania trasă de reni şi cutreieră satul, lăsând cadouri tuturor copiilor. El este însoţit de şase adolescenţi, care joacă rolul spiriduşilor lui Moş Crăciun şi sunt costumaţi corespunzător.
În biserici, slujba din ziua de Crăciun începe la şase dimineaţa şi este dedicată reuniunilor de familie şi vizitelor între prieteni. Oamenii asistă de multe ori la spectacolele unor coruri de amatori, care cântă colinde în stradă.
marți, 23 decembrie 2008
Concert Stefan Hrusca - Colinde
Parcul din Piata Unirii. Superb. Am simtit ca vin sarbatorile, mi sa facut dor de zona din care provin, Ardealul, locul unde sarbatorile mai au traditie, unde inca se colinda, unde e fumos. In capitala totul e comercial si atat, din pacate. Mai sunt concerte ca cel din asta seara.
Pt o ora jumate m-am sintit minunat la concertul lui Stefan Hrusca, unde am baut un vin fiert pt ca a fost friiiiiiiiig, unde a si nins un pic si unde m-am umplut de bucurie ascultand colinde maramuresene si ardelenesti.
Si tre' sa ma si laud: am CD-ul Stefan Hrusca - "Iarasi flori dalbe..." cu autograf! :)
Pt o ora jumate m-am sintit minunat la concertul lui Stefan Hrusca, unde am baut un vin fiert pt ca a fost friiiiiiiiig, unde a si nins un pic si unde m-am umplut de bucurie ascultand colinde maramuresene si ardelenesti.
Si tre' sa ma si laud: am CD-ul Stefan Hrusca - "Iarasi flori dalbe..." cu autograf! :)
duminică, 21 decembrie 2008
Au fost odata......
Linkin Park ai Romaniei. Se numeau Praf in Ochi si imi placeau tare mult. Imi aduc aminte cand au cantat inaintea celor de la Cargo intr-un concert organizat de MTV la Universitate, in fata Teatrului National. Au fost bestiali si erau bestiali in concert.
sâmbătă, 20 decembrie 2008
I'm back
Dragii mosului.....sau dragii babei :)) m-am intors. Am lipsit din cauza ca nu am avut net. Am renuntat la firma care imi dadea net pt ca imi dadea net numai pe hartie, adica in contract, pe "teava" nu prea imi dadea. Asa ca am zis ca merg la Romtelecom ca zice lumea ca e super. Si am sunat si am facut cerere si au zis ca vin si au sunat ca nu mai vin pt ca vin a 2a zi, a doua zi nu au venit. Am sunat si le-am zis de dulce si au venit sambata pe 13. Si mi-au pus telefonul fix si au zis ca in 4 zile am si net (desi in contract scrie MAXIM 4 zile, ei au zis IN 4 zile). Ok asteptam, asta e! Si miercuri sun sa intreb daca joi am net si cand colo surpriza: nu figuram cu contractul la tehnic, dar figuram cu el la comercial. Deci comunicare "excelenta" intre departamente. Comercialul este praf! Si ma duc joi dimineata la magazinul de unde am luat modemul (modem pe care trebuiau sa mi-l aduca, dar probabil era sambata 13 si n-au avut chef) sa aflu ce si cum, si, printre alte abureli care m-au scos din sarite, nenea de la comercial mi-a comunicat cea mai tare faza: "Contractul semnat de dvs este irelevant!". Am vrut sa il intreb daca stie ce inseamna irelevant sau se sparge in termeni crezand ca ma impresioneaza?! L-am intrebat daca cumva inteleg ce vrea sa imi spuna, adica, ei nu au nici o obligatie fata de mine si eu nici un drept? Mi-a raspuns senin ca DA! In secunda 2 i-am zis sa imi inapoieze tot ce am semnat si reziliem tot, acum! Problema iar, pt ca nu se poate rezilia fara reclamatie! Eram o cisterna de nervi. I-am zis sa-mi dea o foaie de hartie si un pix, m-am dus la o masa si am inceput sa compun reclamatia. M-a surprins cat de usor a acceptat sa ii fac reclamatie. In timp ce compuneam a venit o tanti care probabil a realizat ca eu chiar fac o reclamatie Romtelecomului in care scriu ce i-am zis si aluia in fata, si anume ca sunt incompetenti si impertinenti. Tanti aia mi-a vorbit despre cate in luna si in stele pana a ajuns la "noi nu suntem de vina" cand iar mi-a zvacnit nervul deja iritat si a trebuit sa repet ca, din punctul meu de vedere, Romtelecomul e de vina. Departamentul X sau Y fac parte din Romtelecom. Mi-a zis sa nu fac reclamatie ca rezolvam, ca etc. I-am zis ca ii dau 48 de ore si nu inca 4 zile cum a zis ea, pt ca 4 zile erau exact in ziua cand eu eram acolo si in ziua aia eu nu aveam net, iar inca 4 este exclus sa mai astept. Altfel reziliez tot. Au trecut 48 de ore, am net. Asa sila imi e de tara asta........oriunde, oricand, mereu si in orice situatie tre' sa sari la gatul incompetentilor si sa dai cu pumnu' in masa ca sa ti se respecte drepturile si mai ales ca unii sa isi faca meseria pt care mai sunt si platiti! Incredibil! De fiecare data ma scarbeste si ma uimeste chestia asta!
Sa trecem si la faze tragi-comice de la chestii cu nerv.
1. S-a luminat Bucurestiul, dar nu se simte sarbatoare, domnul primar a inchis circulatia pt ca e targ de Craciun pe Bulevardul Unirii. Alt incompetent care se crede la Viena probabil, unde targurile se tin in locuri unde NU se circula intens. A facut lumea scandal, e targ numa seara si in weekend.
2. S-a inaugurat in sfarsit Pasajul Univeristatii. Fara panglica :)) Probabil pt ca e criza si panglica e scumpa. E inaugurat desi inca nu e gata. Nenea primarul Oprescu a zis ca bea o cafea la inaugurare. A uitat ca spatiile comerciale inca nu sunt gata. In schimb pasajul arata decent, are un brad natural in mijloc, bine pazit :)) si o gresie deosebita, pe care aluneci extrem de artistic, alunecare care bate patinoarele. Si inca nu a nins. Se vede si se simte ca domnul Oprescu e chirurg si nu ortoped. O sa fie atat de distractiv cand o sa ninga..... aluneci cand e uscat excelent, cand o a fie ud, o sa fie minunat.
Sa trecem si la faze frumoase.
In acest reimprospatat pasaj exista boxe din care se aud colinde. Am auzit dimineata, iesind de la metrou, in drum spre servici, de 2 ori Cargo: o data "Capra" si o data "Colinda". M-am binedispus instantaneu.
Si faza cea mai frumoasa am lasat-o la final: SUNT IN VACANTAAAAAAAAA pana in 2009!
Sa trecem si la faze tragi-comice de la chestii cu nerv.
1. S-a luminat Bucurestiul, dar nu se simte sarbatoare, domnul primar a inchis circulatia pt ca e targ de Craciun pe Bulevardul Unirii. Alt incompetent care se crede la Viena probabil, unde targurile se tin in locuri unde NU se circula intens. A facut lumea scandal, e targ numa seara si in weekend.
2. S-a inaugurat in sfarsit Pasajul Univeristatii. Fara panglica :)) Probabil pt ca e criza si panglica e scumpa. E inaugurat desi inca nu e gata. Nenea primarul Oprescu a zis ca bea o cafea la inaugurare. A uitat ca spatiile comerciale inca nu sunt gata. In schimb pasajul arata decent, are un brad natural in mijloc, bine pazit :)) si o gresie deosebita, pe care aluneci extrem de artistic, alunecare care bate patinoarele. Si inca nu a nins. Se vede si se simte ca domnul Oprescu e chirurg si nu ortoped. O sa fie atat de distractiv cand o sa ninga..... aluneci cand e uscat excelent, cand o a fie ud, o sa fie minunat.
Sa trecem si la faze frumoase.
In acest reimprospatat pasaj exista boxe din care se aud colinde. Am auzit dimineata, iesind de la metrou, in drum spre servici, de 2 ori Cargo: o data "Capra" si o data "Colinda". M-am binedispus instantaneu.
Si faza cea mai frumoasa am lasat-o la final: SUNT IN VACANTAAAAAAAAA pana in 2009!
duminică, 7 decembrie 2008
Pilan vs. Lipan
Acu multi ani am constientizat o faza.... Faza pe care am impartasit-o cu toti prietenii mei la diferite concerte (Cargo si Phoenix) si la berea de dupa, mai ales:
Intotdeauna mi s-au parut foarte interesante asemanarile dintre cei 2, in diferite aspecte.
Pe unul il cheama Octavian, pe celalat Ovidiu; unul este PIL-an, celalat este LIP-an (inversarea primelor 2 consoane); amandoi sunt cei mai buni bateristi ai tarii (recunoscuti in reviste de specialitate, de catre oameni de radio si tv si de catre public); amandoi fac parte din trupe din Timisoara (cu toate ca unul este iesean si celalalt aradean); unul are porecla cu Tz, celalt prescurtarea prenumelui cu T; pana si cei care au format trupele din care cei 2 fac parte, seamana la atitudine si look (Barar si Covaci).
Cred ca din cauza asta mereu s-a comparat Cargo cu Phoenix, desi ca stil, nu au nimic in comun decat ca sunt rock amandoua, iar una este legenda in viata si una este pe val si viitoare legenda.
Intotdeauna mi s-au parut foarte interesante asemanarile dintre cei 2, in diferite aspecte.
Pe unul il cheama Octavian, pe celalat Ovidiu; unul este PIL-an, celalat este LIP-an (inversarea primelor 2 consoane); amandoi sunt cei mai buni bateristi ai tarii (recunoscuti in reviste de specialitate, de catre oameni de radio si tv si de catre public); amandoi fac parte din trupe din Timisoara (cu toate ca unul este iesean si celalalt aradean); unul are porecla cu Tz, celalt prescurtarea prenumelui cu T; pana si cei care au format trupele din care cei 2 fac parte, seamana la atitudine si look (Barar si Covaci).
Cred ca din cauza asta mereu s-a comparat Cargo cu Phoenix, desi ca stil, nu au nimic in comun decat ca sunt rock amandoua, iar una este legenda in viata si una este pe val si viitoare legenda.
Despot
Am primit linkul asta de la TOTI prietenii mei, l-am pus pe blog si a doua zi a disparut brusc de pe youtube. A reaparut!
joi, 4 decembrie 2008
Concert Baniciu
In seara asta (3.12.2008) am fost la concertul lui Baniciu. Daca dupa primele 3 piese era sa adorm, m-am trezit cand si-a revenit si el si a recunoscut ca are multe emotii cu si despre concertul asta. Si a fost unul ok. Sunetul nu prea m-a dat pe spate. Am de comentat harjaiala care se auzea la tobe, sunetul infundat de la clape, si falseul lui Baniciu, dar chitarile s-au auzit bine.
Lasand asta la o parte, a fost un mare jam. Au mai cantat Josef Kappl, Pacifica, Marius Batu, Mircea Vintila, IOAN GYURI PASCU (a ridicat Sala Palatului in picioare, incredibil ce show face omul asta de fiecare data si in orice situatie), Ana Baniciu (fata gazdei concertului, care mai are mult de lucrat la voce). S-a cantat de toate: piese ale lui Baniciu solo, piese scrise cu Colibri, piese scrise cu Phoenix.
Piesele Colibri au fost dedicate lui Florian Pittis, dar Gyuri a ridicat sala in picioare instantaneu cand a cantat, acompaniat de Baniciu, Vintila, Batu si Pacifica, VINOVATII FARA VINA!
Momentul 2 de sala ridicata in picioare a fost cand a cantat Baniciu cu Kappl, "Pe Arges in jos", piesa "prima colaborare intre noi doi, ca sa se observe ca indiferent de discutii si comentarii aparute, noi colaboram".......mda............si marmotaaaaaaaaaaa............, pt ca pana sa se certe Covaci cu toata lumea, toata lumea colabora cu Covaci. Ma rog........sa trecem peste! Dupa piesa asta au urmat piese Phoenix. S-a terminat concertul cu "Nunta" piesa aflata pe locul 2 in preferinte dintre piesele Phoenix, pt ca pe primul loc este si va fi mereu, inegalabila "Strunga". Ce m-a surprins totusi a fost ca piesele Phoenix cantate in varianta asta, cu Joji la bass, Baniciu si Pacifica, au sunat mai bine decat suna de ceva ani cantate de Covaci si trupa lui.
Foarte misto a fost ca la intrare primeai un CD cu noua piesa Baniciu - Kappl, existenta in 3 variante: radio mix, complet mix si folk mix. Piesa asta noua e un fel de Phoenix mai elaborat, cu o toba rea si flautul lui Mani Neumann bestial.
In mare, un concert fain, distractiv si frumos muzical.
P.S. Apropo de ce am scris mai sus despre colaborarea brusca intre Kappl si Baniciu, azi in Evenimentul Zilei a aparut un articol foarte interesant: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/830770/Phoenix-30-de-ani-de-cearta-pe-bani--VIDEO/
Lasand asta la o parte, a fost un mare jam. Au mai cantat Josef Kappl, Pacifica, Marius Batu, Mircea Vintila, IOAN GYURI PASCU (a ridicat Sala Palatului in picioare, incredibil ce show face omul asta de fiecare data si in orice situatie), Ana Baniciu (fata gazdei concertului, care mai are mult de lucrat la voce). S-a cantat de toate: piese ale lui Baniciu solo, piese scrise cu Colibri, piese scrise cu Phoenix.
Piesele Colibri au fost dedicate lui Florian Pittis, dar Gyuri a ridicat sala in picioare instantaneu cand a cantat, acompaniat de Baniciu, Vintila, Batu si Pacifica, VINOVATII FARA VINA!
Momentul 2 de sala ridicata in picioare a fost cand a cantat Baniciu cu Kappl, "Pe Arges in jos", piesa "prima colaborare intre noi doi, ca sa se observe ca indiferent de discutii si comentarii aparute, noi colaboram".......mda............si marmotaaaaaaaaaaa............, pt ca pana sa se certe Covaci cu toata lumea, toata lumea colabora cu Covaci. Ma rog........sa trecem peste! Dupa piesa asta au urmat piese Phoenix. S-a terminat concertul cu "Nunta" piesa aflata pe locul 2 in preferinte dintre piesele Phoenix, pt ca pe primul loc este si va fi mereu, inegalabila "Strunga". Ce m-a surprins totusi a fost ca piesele Phoenix cantate in varianta asta, cu Joji la bass, Baniciu si Pacifica, au sunat mai bine decat suna de ceva ani cantate de Covaci si trupa lui.
Foarte misto a fost ca la intrare primeai un CD cu noua piesa Baniciu - Kappl, existenta in 3 variante: radio mix, complet mix si folk mix. Piesa asta noua e un fel de Phoenix mai elaborat, cu o toba rea si flautul lui Mani Neumann bestial.
In mare, un concert fain, distractiv si frumos muzical.
P.S. Apropo de ce am scris mai sus despre colaborarea brusca intre Kappl si Baniciu, azi in Evenimentul Zilei a aparut un articol foarte interesant: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/830770/Phoenix-30-de-ani-de-cearta-pe-bani--VIDEO/
marți, 2 decembrie 2008
Cea mai tare demisie a unui admin IT
Draga domnule B., ca un biet angajat al unei institutii de prestigiu, am cateva asteptari perfect normale. Prima dintre ele e ca superiorul meu sa dea dovada macar de o inteligenta infima, care sa o depaseasca putin pe a veveritei din parcul de vis-a-vis. Dupa ce m-ai hartuit constant si deosebit de enervant pe tot parcursul sarcinilor de serviciu, pot sa afirm cu tarie ca esti unul din putinele deseuri genetice ale vremurilor noastre. Daca este sa ma intrebi, ca administrator de retea, trebuie sa-ti spun ca am fost angajat pentru ca stiu Unix si Linux si tot restul, dar se pare ca m-ai luat pe post de papagal public, de cand toti colegii se distreaza copios cand incerc sa iti explic cum se face un “cut and paste”.
Pentru a suta oara!
Mi-este clar ca nu poti intelege computerele mileniul asta. Un sistem binar te face sa te zapacesti. Sunt prea multe optiuni, nu? La fel, nu vei intelege niciodata de ce te uraste toata echipa, dar am sa incerc sa iti explic, chiar daca sunt sigur ca va avea acelasi efect ca atunci cand ti-as explica ce este un IP.
In fine, noul tau MacBook are mai multa personalitate decat poti avea tu trei vieti de-acum inainte. Te fatai prin cladire toata ziua, cautand in zadar sa-i prinzi cu fofarlica pe ceilalti. In lumea asta a evolutiei managementului, tu esti alga aia verde-albastruie sau parameciul pe care il inghite toata lumea si de care rade toata lumea.
Daca am vazut ca nu e cale ca situatia sa se schimbe, ma simt fortat sa-mi prezint demisia, dar trebuie sa-mi afirm cateva puncte de vedere:
1. Cand cineva iti cere o recomandare pentru a se angaja, este impotriva firii sa dai una negativa. Cel mai usturator pentru mine ar fi fost sa scrii “Prefer sa nu comentez”.
2. Detin toate parolele ale oricarui cont din sistem si stiu orice paroluta pe care ai avut-o in ultimii 5 ani. Daca te hotarasti sa faci pe dragutul, o sa public imediat lista ta de “favourites”. Sunt sigur ca un cuvant ca “Lolita” nu este vazut prea bine de partenerii tai de afaceri.
3. Ultima data cand ti-am imprumutat camera foto “sa faci poze la ziua mamei”, ai uitat sa mentionezi ca aveai de gand sa te pozezi singur, nud in fata oglinzii. Apoi, ups, ai uitat sa stergi cardul, ca un repetent al tehnicii ce esti. Sa nu mai zic ca nu am vazut in viata mea asemenea gesturi facute cu sticla de ketchup in pielea goala, dar te asigur ca ele au fost copiate si pastrate la loc sigur, pana obtin scrisoarea aia de recomandare (si incearca sa folosesti spell-check, m-am saturat sa-ti tot corectez gramatica).
Multumesc pentru timpul acordat si ma astept sa am scrisoarea de recomandare pe birou pana la 8 dimineata, niciun minut mai tarziu! Daca sufli o vorbulita despre ce ti-am scris, fii gata sa iti raspandesc toate obsesiile nesimtite in lumea larga. Nu te pune cu administratorii de sistem, pentru ca ei stiu absolut tot ceea ce faci in timpul liber.
Cu drag,
T.B.
Nota: scrisoarea este cat se poate de reala, adaptata de redactorii BusinessTime. Autorul este Ted Brewer, care chiar a trimis sefului sau o asemenea demisie.
Pentru a suta oara!
Mi-este clar ca nu poti intelege computerele mileniul asta. Un sistem binar te face sa te zapacesti. Sunt prea multe optiuni, nu? La fel, nu vei intelege niciodata de ce te uraste toata echipa, dar am sa incerc sa iti explic, chiar daca sunt sigur ca va avea acelasi efect ca atunci cand ti-as explica ce este un IP.
In fine, noul tau MacBook are mai multa personalitate decat poti avea tu trei vieti de-acum inainte. Te fatai prin cladire toata ziua, cautand in zadar sa-i prinzi cu fofarlica pe ceilalti. In lumea asta a evolutiei managementului, tu esti alga aia verde-albastruie sau parameciul pe care il inghite toata lumea si de care rade toata lumea.
Daca am vazut ca nu e cale ca situatia sa se schimbe, ma simt fortat sa-mi prezint demisia, dar trebuie sa-mi afirm cateva puncte de vedere:
1. Cand cineva iti cere o recomandare pentru a se angaja, este impotriva firii sa dai una negativa. Cel mai usturator pentru mine ar fi fost sa scrii “Prefer sa nu comentez”.
2. Detin toate parolele ale oricarui cont din sistem si stiu orice paroluta pe care ai avut-o in ultimii 5 ani. Daca te hotarasti sa faci pe dragutul, o sa public imediat lista ta de “favourites”. Sunt sigur ca un cuvant ca “Lolita” nu este vazut prea bine de partenerii tai de afaceri.
3. Ultima data cand ti-am imprumutat camera foto “sa faci poze la ziua mamei”, ai uitat sa mentionezi ca aveai de gand sa te pozezi singur, nud in fata oglinzii. Apoi, ups, ai uitat sa stergi cardul, ca un repetent al tehnicii ce esti. Sa nu mai zic ca nu am vazut in viata mea asemenea gesturi facute cu sticla de ketchup in pielea goala, dar te asigur ca ele au fost copiate si pastrate la loc sigur, pana obtin scrisoarea aia de recomandare (si incearca sa folosesti spell-check, m-am saturat sa-ti tot corectez gramatica).
Multumesc pentru timpul acordat si ma astept sa am scrisoarea de recomandare pe birou pana la 8 dimineata, niciun minut mai tarziu! Daca sufli o vorbulita despre ce ti-am scris, fii gata sa iti raspandesc toate obsesiile nesimtite in lumea larga. Nu te pune cu administratorii de sistem, pentru ca ei stiu absolut tot ceea ce faci in timpul liber.
Cu drag,
T.B.
Nota: scrisoarea este cat se poate de reala, adaptata de redactorii BusinessTime. Autorul este Ted Brewer, care chiar a trimis sefului sau o asemenea demisie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
