AVATAR

Am scris aici in postul precedent ca trebuie sa vad si eu Avatar. Recunosc ca am fost foarte sceptica in ce priveste filmul de cand am vazut trailerul. Intre timp s-a produs isteria, s-au castigat Globuri de Aur, am primit critici de genul: “Nu ai vazut Avatar??????” adica e inadmisibil sa nu vezi Avatar, si pt ca sunt curioasa din fire, am hotarat ca trebuie sa il vad. Si am vazut Avatar. Filmul ala pentru care James Cameron a asteptat 12 ani ca tehnologia sa avanseze pentru a-l crea.

Ce pot sa spun acum ca introducere este ca filmul a fost exact pe dos fata cum ma asteptam. Ma asteptam sa fie o chestie SF in 3D si atat. Nu este.

Povestea, desi multi au zis ca nu e cine stie ce, mie mi-a placut. Chiar mult. Iar Pandora este fermecatoare. Nu sunt critic de film deci prea putin ma intereseaza daca si cat exceleaza Avatar in poveste si scenariu atata timp cat el m-a purtat intr-o lume salbatica, viu colorata, o lume splendida pe care Cameron a creat-o pana in cele mai mici detalii si care uneori te face sa uiti ca ceea ce vezi sunt doar imagini generate pe calculator.

Si pentru ca este un 3D, Cameron nu a uitat sa se foloseasca de trucurile aferente acestui gen: arme indreptate si trase spre public, cozile fiintelor albastre trec milimetric pe deasupra spectatorului (la un moment dat m-am ferit de un obiect care se rostogolea spre mine) si plantele care se gasesc prin toate colturile planetei pentru ca nimic sa nu treaca neobservat.

Nu va bazati pe trailer. Asa am facut si eu. Este practic imposibil sa realizezi cat de maret este acest film daca el este vizionat pe un monitor indiferent de cati inch are. De aceea trailerul a starnit reactii diferite, pentru ca in el nu vezi altceva decat un film obisnuit. Povestea calatoriei pe planeta Pandora trebuie vizionata si aflata la cinematograf.

Pe cat de sceptica am fost inainte de a vedea Avatar, pe atat de mult imi doresc acum sa revad Avatar.